Evenimente culturale la Vişeu de Sus : 

                   Expo- Vişeu şi lansarea  cărţii-album « Pelerinaj 

                                    religios- leac pentru suflet »

            Astăzi, 17. 04. 2013, în sala Centrului Internet din cadrul Bibliotecii Orăşeneşti locale, Centrul Cultural-Social a invitat consumatorii de artă la două evenimente culturale importante : Expo- Vişeu, expoziţie de pictură realizată de artişti plastici locali şi Lansarea cărţii-album « Pelerinaj religios- leac pentru suflet » , realizat de d-l profesor Aurel Ghilezan.
Amfitrionii evenimentelor au fost : Anuţa Pop, director al Centrului Social-Cultural din Vişeu de Sus, consilierul primarului- d-na Ramona Fărâmă , profesorii de arte plastice : Ghertruda Zsegora,  Eva Malintz şi poetul Gavril Ciuban, bibliotecar.
            Evenimentul a fost deschis de către d-şoara director Anuţa Pop, care a prezentat programul şi invitaţii expoziţiei de arte plastice, valoarea estetică  a lucrărilor reunite în această expoziţie de grup ce reuneşte lucrările unor artişti plastici din zona Vişeu- Borşa, expoziţia fiind deschisă şi de acum înainte vizitatorilor interesaţi de a contempla şi aprecia creaţiile acestora. Astfel, expoziţia cuprinde lucrări ale unor artişti plastici precum : Ioan Mihali, Robert Balog, Dan Bărcan, Nicolae Caţavei, Maria Curtuiuş, Elisabeta Klanicza, Bertalan Kovacs, Lidia Elena Cozma, Eva Malintz şi, nu în ultimul rând, Ghertruda Zsegora, profesor de arte plastice la Liceul Teoretic « Bogdan- Vodă », din localitate.
            Totodată, evenimentul a fost moderat şi de d-na consilier Ramona Fărâmă, care a subliniat în discursul domniei sale seriozitatea demersului cultural, sprijinul administraţiei locale pentru promovarea valorilor culturale locale, deseori confruntate cu anonimatul şi complexul provincial, încurajând tinerii să ia iniţiativă şi să pună în aplicare ideile şi proiectele personale pe care le pot promova în cadrul Centrului Social Cultural, care-şi propune să vină în sprijinul iniţiativelor culturale locale. De asemenea, d-na consilier şi-a manifestat admiraţia şi a salutat demersurile creative ale artiştilor plastici zonali, subliniind că arta reprezintă în fond, o dăruire de sine a oricărui artist, care-şi expune cu generozitate în creaţia sa « bucăţele din sufletul său », menite să dăinuie în contrast cu natura efemeră a modelelor pictate.            
             O altă prezentare din partea artiştilor plastici de această dată, a fost realizată de d-na Eva Malintz care a amintit în discursul său eforturile locale numeroase atât pe plan artistic, cât şi susţinerea tinerelor talente care au urmat nu numai licee de artă, dar şi Facultatea de Arte plastice şi design, respectiv Academia de arte plastice. Mulţi dintre tinerii vişeuani, şi nu numai, s-au numărat astfel printre viitorii şi actualii studenţi ai acestor instituţii superioare de prestigiu amintite, fiind prezenţi în expoziţii tematice la nivel judeţean şi naţional şi promovând astfel calitatea actului artistic local. Prezentarea acesteia a fost continuată de d-na profesor Ghertruda Zsegora, profesor de arte plastice la Liceul Teoretic « Bogdan- Vodă » din Vişeu de Sus, aceasta evidenţiind tehnicile cu care tinerii sunt familiarizaţi la şcoală, mulţumind prezenţei elevilor săi la expoziţie. În plus, aceasta a amintit că realizările culturale plastice remarcabile continuă în localitate, evidenţiind premiile elevei Alexandra Faltin la concursurile de specialitate şi continuitatea realizată de elevii liceului din localitate, deveniţi studenţi la facultăţile de profil.
             Un alt moment notabil l-a constituit prezentarea lucrărilor artiştilor locali, poetul bibliotecar Gavril Ciuban realizând în acest sens o reliefare a activităţii culturale întreprinse de artistul Ioan Mihali, punctele forte, trăsăturile şi tehnicile predilecte ale creaţiei sale artisice. De asemenea, artiştii plastici locali i-au invitat pe vizitatori să se bucure de creaţiile lor şi să urmărească evenimentele culturale locale.
             Evenimentul a fost urmat de lansarea de carte a profesorului Aurel Ghilezan- cartea-album « Pelerinaj religios- leac pentru suflet » fiind prezentată de protopopul de Vişeu Grigore Andreica, urmat de poetul bibliotecar Gavril Ciuban, profesorul Ioan Ţelman, muzeograful Iuliu Copândean, de d-şoara director Anuţa Pop, de d-na consilier Ramona Fărâmă şi mulţi alţi invitaţi. Dacă protopopul Andreica a subliniat valoarea experienţei spirituale a pelerinajelor realizate, minuţiozitatea şi tenacitatea profesorului Aurel Ghilezan în adunarea detaliilor locaţiilor, monumentelor şi operelor arhitectonice, culturale şi patrimoniale vizitate, d-l profesor Ioan Ţelman a pus în valoare valoarea intrinsecă a fiecărei experienţe, a întâlnirii cu marile capodopere ale arhitecturii europene în pelerinajele realizate şi, nu în ultimul rând, efortul asiduu al autorului, care a adunat cu minuţiozitatea şi fineţea unui bijutier detaliile esenţiale ale obiectivelor vizitate şi a realizat ilustraţia cărţii prin pozele de o calitate remarcabilă. De asemenea, a îndemnat pe cei prezenţi să nu ezite în a realiza la rândul lor pelerinaje în locuri atât de speciale şi unice în lume, punând în valoare totuşi faptul că pentru toate acestea e nevoie de trei lucruri fundamentale :de voinţă, de timp şi de disponibilitate materială, lucruri indispensabile unui amator de experienţă spirituală inegalabilă.
             Autorul însuşi, d-l profesor Aurel Ghilezan, a prezentat în discursul său intenţia cărţii sale şi anume importanţa şi valoarea unor experienţe spirituale cu totul şi cu totul unice în viaţa unui om- pelerinajul . Acesta a ilustrat astfel impresiile de vizitator şi contemplator al unor biserici şi mănăstiri din Europa Occidentală (Ungaria, Austria, Elveţia, Germania, Franţa, având ca punct central rugăciunea comună în comunitatea de la Taize din Franţa şi la ceas de seară, la Medjugorje) şi pelerinajul ca experienţă inestimabilă la Ierusalim. A amintit de asemenea ghidajul valoros al preotului Milan Bălan, cel care i-a ajutat pe pelerini în interiorizare, în crearea unei stări de meditaţie şi reflecţie şi de asemenea în înţelegerea rugăciunii ca o cale de întâlnire, de comunicare şi « cuminicare «  cu divinitatea.
            Dincolo de experienţele zilnice, preocupările noastre cotidiene pragmatice şi finalităţile lor, evenimentele de astăzi au pus în valoare oaza de spiritualitate şi talent local, de valoare şi sensibilitate prin două evenimente culturale care au avut ca finalitate întoarcerea fiinţei umane către sine şi către sufletul său, în detrimentul preocupărilor cotidiene exterioare.
           


 Autor : Monica Maria Grad, profesor de limba şi literatura română la
                                      Liceul Teoretic « Bogdan- Vodă », Vişeu de Sus




Lumea şi valorile ei


-->
                   
                            de Claudia Alexandra Rohnean


       E joi. Secundele zboară, se pierd în neant. Aceeaşi zi monotonă de joi. Sau poate nu. Azi nu ştiu cum se face, însa am impresia că mă îndepărtez spre mai târziu într-un abis nedefinit. E 5 aprilie. Acelaşi început de aprilie, dar totuşi cu puţină nuanţă de mai bine.
     Şi pentru că toate dimineţile lumii duc pe acelaşi drum fără întoarcere..
 Atât noi, vişeuanii, cât şi colegii noştri făgărăşeni am plecat uniţi în gând şi-n cuget, în dimineaţa zilei de 5 aprilie. Cu sufletele aşchii, cu gândurile în mii de direcţii, am pornit într-o nouă călătorie.. Într-o călătorie a cunoaşterii, a speranţei, a visului de mai bine. Pregăteam cu toţii un proiect partenerial. Şi am reuşit să-l definitivăm peste aşteptări. Împreună cu profesoarele Liceului Teoretic Bogdan-Vodă Vişeu de Sus, prof. Petronela Gubici  şi prof. Monica Grad, cât şi cu cele ale Grupului Şcolar Agricol „Av. Dr. Ioan Şenchea” Făgăraş – am luptat pentru o săptămână în care viaţa noastră, a elevilor să fie în adevăratul sens al cuvântului  Altfel. Activităţile la care am participat cu toţii desfăşurându-se în această săptămână- 2 – 6 aprilie, destinată unor altfel de activităţi şcolare decât cele cu care eram obişnuiţi.
            Dupa primirea oficială a grupului făgărăşean, noi, elevii vişeuani, am fost nerăbdători să le arătăm colegilor noştri tainele ascunse ale oraşului şi liceului nostru. Cu portul popular la îndemână, mândria oricărui moroşan adevărat, ne-am prezentat împreuna zona care ne reprezintă şi care ,fie că vrem, fie că nu, face parte din noi, din sângele nostru, din aluatul din care am fost plămădiţi. Acelaşi lucru l-au facut şi ei, arătându-şi la rândul lor mândria de a face parte dintr-un colectiv renumit, călcând printre rânduri pe aceleaşi urme lăsate de scriitorului Octavian Paler, într-un oraş încărcat de istorie, de file rupte şi aruncate în treacăt urmaşilor...
            Printre prezentări, strângeri de mână, zâmbete calde şi simpatii tacite, întreaga dimineaţă s-a desfăşurat într-un spirit de echipă în care colaborarea Vişeu-Făgăraş a fost într-o strânsă imersiune. Concursul de comunicare `4 de 10` ,organizat în Sala de sport a liceului nostru, ne-a apropiat si mai tare, fiind următoarea etapă a cunoaşterii noastre pe care am petrecut-o cu colegii făgărăşeni, echipele fiind formate atât din concurenţi vişeuani, cât şi din cei făgărăşeni. Probele, deloc uşoare de altfel, au pus la încercare imaginaţia, umorul nostru, al elevilor, spiritul de echipă şi nu în ultimul rând dorinţa de integrare într-un nou grup. Atât reclamele, cât şi interviurile susţinute de participanţi au fost notate de profesorii aflaţi in juriu, care după cum bine vă puteţi da seama, nu s-au sfiit să se amuze când au auzit sugestiile oferite de elevi : `Ruginolon- soluţie antiruginere pentru profi`, `Noul iphone Cărămida` sau Afiş publicitar pentru noul medicament guvernamental „Cimitirină”,  aflându-se printre ingeniozităţile premiate.
Pe de altă parte, influenţele acestui concurs s-au făcut resimţite după masa de prânz a oaspeţilor noştri, când,  împreună am colindat frumosul nostru orăşel de munte, Vişeu de Sus. `Colinda` a fost atât de ordin cultural şi informativ, cât şi un mijloc de destindere, un mod de a ne cunoaşte mai bine şi de a schimba impresii despre o zi de Şcoala Altfel.
            Vizita la  Muzeul de Etnografie şi istorie Vişeu de Sus, Casa-Muzeu "Elefant", precum şi atracţia locală a orăşelului nostru, care acaparează în fiecare an sute de turişti, şi anume trenul cu aburi Mocaniţa, au stat la baza acestei mici expediţii care s-a sfârşit cu zâmbete împarţite atât de elevii participanţi, cât şi de profesorii însoţitori.
  La finele zilei, extenuaţi dupa atâta hoinărit, incluzând şi o drumeţie la una din pensiunile zonei noastre,  dar cu sufletele pline de recunoştinţă şi multumire, noi, pionii acestui  schimb de experienţe ne-am promis că vom ţine legătura şi vom continua să vorbim chiar dacă numai cu ajutorul mijloacelor electonice moderne, până la vizita noastră în oraşul Făgăraş care se va derula în luna iunie.   
 Cat despre proiectul Şcoala Altfel, am rămas plăcut impresionaţi. Iar pe această cale vreau să le multumesc în numele tuturor elevilor claselor aX-a E respectiv aXIa D, doamnelor noastre diriginte, cât şi doamnelor profesoare făgărăşene, care s-au gândit la binele nostru, la binele celor pe care îi îndrumă în viaţă şi pe care îi formează pentru a-şi atinge ţelurile. Le mulţumim din suflet căa nu s-au poticnit în problemele cotidiene şi au luptat din răsputeri să ne ofere experienţe noi, în condiţii de monotonie ale vieţii contemporane care se instalează atât de uşor pretutindeni. Şi de asemenea, îi felicit pe colegii mei din claseele a X-a E, a XI-a D şi a IX-a C pentru  pregătirea activităţilor, pentru imaginaţia debordantă, pentru colegialitate şi prietenie.








  

O zi de toamnă de Adriana Iuliana Pop


                                                                                   
Aventura conştiinţei mele a început când am plecat la picnic împreuna cu colegii mei. Pe drum în spre poieniţa la care am plecat, am trecut printr-o pădure de foioase din care lin curgea ploaia de frunze îngălbenite pentru ca era toamnă. Razele de lumină care parcă întretăiau pădurea mi-au vestit apropierea poeniţei, care era luminată de palidele raye de soare. Ajunşi în acel mic colţ de rai, ne-am făcut comozi şi am admirat împrejurimile. Totul era atât de frumos, păsările care încă au mai rămas zgribulite printe copacii aproape goi, îşi cântau trilurile care reuşeau să te facă să crezi că te afli într-o sală de concert sinfonic. Copacii falnici care străjuiau poieniţa te ocroteau parcă de tot ce era rău şi îţi dădea senzaţia că te afli ăn sânul familiei, unde nimeni şi nimic nu poate să strice momentele frumoase petrecute alături de cei dragi.
            Susurul apei contura acel tablou minunat şi îi dadea culoare, toate se petreceau atât de frumos într-un ambient plăcut alături de colegi  cu care râdeam, povesteam şi ne spuneam unele năzdrăvănii făcute în copilărie, care acum ni se păreau amuzante, dar atunci poate de multe ori eram pedepsiţi pentru ele.
            Încetul cu încetul lumina parcă se vedea tot mai vag, uitându-ne pe bolta cerească un nor acoperise poieniţa şi începea printre raze de soare să cerne picături de apă. Nu ne-am speriat de ploia începută şi am rămas acolo deoarece nu voiam ca o zi aşa frumoasă să ia sfârşit aşa, ci cum am venit, cu sufletul plin de bucurie, lumină şi cu vreme bună. După câteva minute de ploaie cerul s-a înseninat şi din colţ în colţ un curcubeu şi-a făcut apariţia, aducând în sufletul meu bucurie.
            Deoarece tot ce e frumos ia sfârşit repede, seara începea să se aşterne peste sat, iar nouă ne-a sosit timpul să plecăm de pe acele meleaguri mirifice. Cu sufletele împăvate ne-am despărţit, mergând fiecare la casa lui, dar cu gandul acolo, sub frumosul curcubeu.
            Seara cănd m-am aşezat în pat m-am gândit la cele petrecute  pe parcursul zilei şi mi-am dat seama ca totul e ca în viaţă: sunt momente frumoase, inedite, urmate uneori de momente mai puţin frumoase, dar totul se termină sub bolta curcubeului, adică toate se termină cu bine. „ După orice ploaie, iese soarele.”




Chestionar referitor la lectură

-chestionarul a fost aplicat  într-un mic proiect de literatură locuitorilor oraşului Vişeu de Sus, din dorinţa de a evidenţia relaţia acestora cu literatura. Răspunsurile au reflectat interesul lor pentru lectură- sau chiar absenţa acestuia- frapante fiind răspunsurile nepoliticoase în fata unui chestionar despre lectură, reticenţa şi suspiciunea- unii crezând că elevii care au aplicat chestionarele ar strânge fonduri pentru diverse scopuri dubioase. Componenţa unui asemenea chestionar şi răspunsurile trecătorilor au fost înregistrate de Maria Livia Vlaşin- elevă în clasa a IX-a A, profil matematică- informatică, de la Liceul Teoretic „Bogdan- Vodă”, din localitate.

 Întrebări

1.Care e cartea dumneavoastră preferată?
2.De cine este scrisă?
3.Care este scriitorul preferat?
4.Ce puteţi să ne spuneţi despre el?
5.Care este ultima carte citită?
6.Ce ştiţi despre Marin Preda?
7.Enumeraţi câteva balade din popor.
8.Opinia persona: Care este cea mai cunoscută poezie scrisă de un poet român?
9.Enumeraţi câteva poezii scrise de George Coşbuc .
10.Opinia personală: Care este cea mai cunoscută operă scrisă de Ion Creangă ?



Răspunsuri

1. Ion
2.Liviu Rebreanu
3.George Coşbuc.
4.E poetul ţăranilor.
5.Vin ploile
6. Este un scriitor foarte reprezentativ pentru români
7.Mioriţa , Toma Alimoş
8. Luceafărul
9.Noi vrem pământ , El Zorab , Moartea lui Fulger , Vestitorii primăverii .
10.Amintiri din copilărie.



1.Invitaţie la vals
2. Mihail Drumeş
3.Mircea Eliade
4.A scris Maitreyi.
5.Ţiganiada
6.A scris Moromeţii , Cel mai iubit dintre pământeni .
7.Mioriţa, Toma Alimoş
8.Iarna pe uliţă
9.El Zorab ,Paşa Hassan
10.Harap Alb



1.Istoria religiilor
2.Mircea Eliade
3.Mihai Eminescu
4.A fost ucis .
5. nu a ştiut să răspundă
6. A scris Moromeţii .
7.Gruia
8.Luceafărul
9.Noi vrem pământ , Mama , Iarna
10. Poveştile



1.Amintiri din copilărie
2.Ion Creangă
3.Ion Creangă
4.E scriitor.
5. nu a ştiut să răspundă
6. nu a ştiut să răspundă
7. nu a ştiut să răspundă
8.Ion Creangă
9.Mama
10. nu a ştiut să răspundă



1.Cărţiile de acţiune.
2. nu a ştiut să răspundă
3.George Coşbuc
4.E născut in Bistriţa Năsăud . A scris poezii cu lupte.
5.Atentate care urmau să schimbe România
6.A fost scriitor .
7.Mioriţa
8.O scrisoare de la Muselim Selo
9.Nunta Zamfirei ,O scrisoare de la Muselim Selo, El Zorab
10. Amintiri din copilărie



1. nu a ştiut să răspundă
2. nu a ştiut să răspundă
3.Lucian Blaga
4. nu a ştiut să răspundă
5. Ileana Vuplescu : Mănâncă,roagă-te ,citeşte
6.A scris Cel mai iubit dintre pământeni.
7. nu a ştiut să răspundă
8. nu a ştiut să răspundă
9. nu a ştiut să răspundă
10. nu a ştiut să răspundă



1.Filocalia
2. nu a ştiut să răspundă
3. nu a ştiut să răspundă
4. nu a ştiut să răspundă
5.Filocalia
6. nu a ştiut să răspundă
7. nu a ştiut să răspundă
8.Luceafărul
9. nu a ştiut să răspundă
10.Ion




1.Arta conversaţiei
2.Ileana Vulpescu
3.Adrian Păunescu
4.A scris Rugă pentru parinţi 
5.Singur pe lume
6.A scris Moromeţii
7.Mănăstirea Argeşului
8.Luceafărul
9.O scrisoare de la Muselim Selo
10.Povestea porcului





1.Cireşarii
2. nu a ştiut să răspundă
3.Ioan Slavici
4.A scris Mara.
5.La răscruce de vânturi
6.A scris Moromeţii
7.Mioriţa
8.O furnică
9.Noapte de vară
10.Amintiri din copilărie

Concluzie

Pot să spun că am întalnit mulţi oameni culţi cărora le-am adresat întrebări, iar majoritatea răspunsurilor au fost corecte. Însă am întâlnit si oameni care nu au avut plăcerea de a-şi petrece cinci , şase minute din timpul lor preţios pentru a răspunde la câteva întrebări de cultură generală despre scriitorii români şi operele lor.
Am întâlnit oameni care ar fi vrut să răspundă, dar nu aveau timp, însă am întâlnit şi oameni care, folosind imprecaţii ( adică ofense şi înjurături ), m-au refuzat , dar şi care, pur şi simplu , m-au ignorat.
Cei care mi-au răspuns au fost de diferite vârste , de la 17 ani până la 60. Majoritatea persoanelor care mi-au acordat atenţie au fost de sex masculin.
Am fost dezamăgită să aflu că multe persoane nu ştiu balade din popor , că nu au citit de mult timp , şi că unii subiecţi nu ştiu de cine este scrisă cartea lor preferată, însă nu mă aşteptam ca toate persoanele supuse interviului meu să ştie atât de multe poezii scrise de George Coşbuc.
Sper ca pe viitor oamenii să citească mai mult , căci este spre binele lor.

Vlaşin Maria-Livia ,
Clasa a IX-a , profil matemati-informatică


Strălucire rece, de Vanesa Mădălina Ivaşcu


Am o stare tare ciudată, vreau mai mult de la mine. Vreau să mă împac cu mine....In aer e o caldura liniştită. Totul în jur pare adormit.Toamna capată glas...e ecoul surd al frunzelor ce incep să cadă...Ploaia săruta pământul cuprizându-l in braţele sale cu şuvoaie îndrăzneţe.Frunze plutesc,şoptind secrete culese din tăceri,sub o ploaie de vise. Natura suspină prin fulgere, fulgere lungi ce străbat norii si înfricosează.
          Mă trezesc din somn cuprinsă de o mireasma de tinereţe,ce mă ridică din inima întunericului.
Ies din casă cu paşii incerţi si tăcuţi.Privesc cerul...Lumina lunii  se sparge în mii şi mii de cioburi care la randul lor se sparg.Plutesc printre notele cântecului pe care glasurile lor ascuţite îl îngână.Închid ochii şi o simt exact aici,în mine, cum se desprinde de pe cer şi se îmbină cu imaginaţia mea. Mă atinge,iar eu o simt atât de rece,atât de fină… Atât de pură si nevinovată,cum apare ea pe nevăzute,cum o văd si cum o simt eu aşa izvorăşte din mine dorinţa de a o privi neîncetat,nopţi şi nopţi de-a rândul.Izvorul infinit al luminii din care ies suliţe de lumina ce străpung mereu şi mereu ochii mei mă copleşeşte. Dar ochii mei mici şi negri nu înoată în lumină, în atâta stralucire ,aşa că orbiţi de întuneric se închid. Dar şi aşa eu tot o văd, căci ea apare ca o zană de praf.
         O admir chiar si în vis, dar dorul meu de a simţi atingerea atât de pura a ei izbucneşte din mine, şi o prinde…o strange atât de tare încât ea sfarşeşte transformată în frumuseţe…apoi dispare. Adorm,dar ea nu mai apare,rămâne acolo sus pe cer ,unde o pot privi eu noapte dupa noapte…dar acum somn uşor...





Mă doare luna cu ochii trişti- Alexandra Marincat


Am încercat să aştern pe foaia asta
tot ce simt,
doar că mă împiedică
neputinţa cuvintelor mele
de a exprima ce vreau să scriu.



Mă dor palmele ce te-au creat,
şi pielea pe care ai atins-o,
mă dor ochii ce te-au contemplat
şi părul prin care te-ai jucat de-atâtea ori,
mă doare sângele ce-mi alerga
nebun prin vene pentru tine,
şi timpul ce l-am investit m-apasă,
mă dor buzele ce te-au hrănit
şi inima ce mi-ai ucis,
mă dor şi clipele ce le trăiesc în lipsa ta,
mă dor privirile celor din jur,
şi întrebarile mă dor,
mă doare luna cu ochii trişti,
lumina soarelui mă îngheaţă ...

Literatura pentru mine înseamnă...



Literatura pentru mine înseamnă litere ce şi-au găsit rostul, cuvintele minţii, trăiri sufleteşti, culori, miresme, senzaţii, eliberare de constrângeri, de timp, de religii sau mişcări...
Literatura pentru mine înseamnă o escapadă la mare în septembrie cu doar 5 lei în buzunar, cu rucsacul în spate, trei prieteni buni, un pachet de ţigări şifonat şi un aparat foto...
Literatura pentru mine înseamnă un salt cu paraşuta de la zece mii de metri, un râu învolburat şi mânios de munte sau un lac nemărginit de liniştit, o ploaie rece de toamnă sau una rapidă de vară, un tunet ce îţi vibrează până în plămâni...
Literatura pentru mine înseamnă libertate, aer curat, lumină, viaţă şi moarte...

Literatura pentru mine înseamnă...

-evadare din realitate
-un amalgam de idei profunde şi sentimente
-prilejul regăsirii de sine prin identificarea cu anumite personaje
-o nouă viziune asupra lumii
-dezvoltarea propriilor orizonturi
-VIAŢA

Literatura pentru mine înseamnă pentru mine detaşare, ambiţie, voinţă, sentiment, pasiune ....în a termina acea carte începută ce-ţi face cu ochiul, o pregătire pentru viaţă .


Literatura pentru mine înseamnă cel mai bun prieten. E acel prieten care mă ascultă necondiţionat în tăcere atunci când în jurul meu se dau lupte crâncene şi batjocoritoare pentru problemele existenţiale. Este acel prieten care mă acceptă aşa cum sunt: mică, urâtă, baieţoasă. Este prietenul care nu râde de mine dacă nu ştiu să merg pe tocuri, nici măcar nu-mi cere asta. Nu mă îndeamnă să fiu ca cei fără inimă; să-mi doresc maşini sau averi. Literatura este singurul bărbat în care poţi avea încredere că nu te minte, nu te înşeală şi îţi dă siguranţa că vei fi mereu protejată. Literatura nu e o curvă care nu face decat rău şi distruge vieţi. Literatura este elixirul minţii învolburată de cunoaştere şi cel mai pur şi ceresc sentiment: dragostea. Literatura pentru mine este totul. Literatura te ajută şi să închizi ochii la răutăţile şi frustrările celor din jur. Pentru că ştim...oricât de buni am fi şi oricât am încerca să ne integrăm în societate, exista cineva care îşi refulează frustrările asupra noastră.

Literatura e ...totul. Datorita ei am devenit "visătoare cu normă întreagă". Literatura e o arhivă de sentimente şi personalităţi. Literatura e ură, mânie, furie, dragoste, generozitate. Lit​eratura e un instrument care te ajută să te autoeduci.

Literatura pentru mine înseamnă un gest de libertate, o opţiune personală ( cum citesc, ce citesc, când, pe cine, de ce citesc), o formă de detaşare de realitate, o întâlnire cu minţi , simţiri unice, memorabile, polemice sau suave, convingătoare, sensibile sau ironice. Cu fiecare personaj trăiesc, simt, gândesc, îmi imaginez. Cu fiecare scriitor urmez o cale, experienţe prin care am trecut sau voi trece, universuri posibile, lumi imaginare sau simililumi ( cum le-ar numi Blaga) şi în final simt zestrea umană în mine: iluziile, sentimentele, speranţele, înfrângerile, dilemele care ştiu că nu sunt doar ale mele, ci aparţin ancestral tuturor. Prin literatură eu devin de fapt noi.


Contribuitori: Alexandra Marincat, Andra Coman, Maria Pop, Adeline Timiş, Diana Grad, Monica Grad

Interviu cu pictorul Alex Lazăr

















La Festivalul Interjudeţean “Armonii de primavară”, desfăşurat sâmbătă, 21 mai 2011, au fost prezentate la o expoziţie de arte vizuale câteva lucrări ale tinerilor artişti vişeuani. Expuse în holul primăriei vişeuane, ca preambul la întâlnirea poeţilor din nordul ţării, lucrările lor de desen, grafică şi sculptură au fost prezentate de Zsegora Ghertrude, professor de arte plastice la Liceul Teoretic “Bogdan- Vodă”, din Vişeu de Sus.
Dintre artiştii în devenire prezenţi- majoritatea sunt elevi de gimnaziu şi liceu, dornici să urmeze Academia de Arte Plastice şi Design- l-am intervievat pe tânărul Alex Lazăr, elev în clasa a 12-a la Grupul Şcolar Vişeu de Sus. Dintre cei prezenţi, acesta pare a fi, de departe, unul cu o viziune personală, extrem de originală .
               R-   De cand pictezi/desenezi?
          Alex- De aproximativ un an, am mai încercat şi înainte, dar nu m-am concentrat niciodată prea mult pe asta.
         R-Cum ţi-ai descoperit această pasiune?
         Alex –Sincer, nu ştiu , influenţa unor prieteni care au văzut ca ma pricep un pic şi, având în vedere că întotdeauna am fost atras de arta vizuală, a fost destul de simplu să încep cu asta
         R-  Cum lucrezi? Cum îţi alegi subiectul pentru ceea ce desenezi/pictezi?
Sau şi mai bine- ce trebuie să aibă un obiect sau o persoană ca să devină subiectul creaţiei tale?
         Alex - În mare parte lucrez acasă , în faţa calculatorului,  nu trebuie să aibă nimic special,trebuie să-mi vină mie ceva în minte, ca să mă folosesc de subiect  şi de obicei e destul de simplu, încerc cât de mult să tot scot ceva nou căt de des posibil.
        R-  Am văzut în desenele tale şi o tendinţă abstractă, de a reprezenta poate chiar idei, te indruma cineva? Sau ţi-ai găsit stilul tău personal facând asta?
       Alex - Nu cred că am stilul meu propriu , încerc doar să nu mă adaptez la stilurile altora , acum cand avem internetul la degete e foarte simplu să fii în ton cu arta contemporană , de aceea verific în fiecare zi ce apare nou şi încerc să trag câte un pic din fiecare stil, ca să vin cu o combinatie diferită.
     Caut originalitate, dar e greu de găsit , chiar şi pe a mea.
      R-  Da, trebuie să recunosc că impresia mea, privindu-ţi lucrarile e că ai un stil extrem de personal şi nu seamănă cu al nimănui.
     Prin urmare, originalitatea e criteriul pe care îl urmezi în primul rând?
      Alex -Da , e foarte uşor să plagiezi şi cred ca toţi ar trebui să ocolească asta.
      R-  Da, plagiatul e o problemă importantă, ce părere ai despre cei care creează într-un stil pentru ca aşa e la modă?
       Alex -E o pierdere de timp , moda trece  şi cred că trebuie să fii peste modă ca să atragi atenţia
     R- ce face atunci o operă - fie ea picturală- să fie recunoscută peste timp?
    Alex -Aaa...reclama , pentru început , pentru că,  logic, dacă o ţii numai pentru tine, nu va fi recunoscută prea curând  şi , da , iar mă întorc la originalitate, asta trebuie să facă o operă de orice fel, să spargă gura targului.
       Lumea vrea mereu ceva nou, de asta trebuie să le oferi constant ceva nou şi prin asta devii tu din ce în ce mai bun.
     R- Da, arta de consum versus arta pentru artă.
          În  ce măsura contează pentru tine aprecierile sau criticile altora?
          Te influentează?
Alex -Da , bineînţeles, le apreciez în prima fază,  dar mă şi influentează, dacă sunt critici constructive, încerc să mă folosesc de ele pe parcurs, iar dacă nu , încerc să fac ce ştiu eu mai bine pentru stârni şi mai multe aprecieri/critici, deci, da, mă influenţează mult, contează mult părerea altora, dar fiecare decide ce ia din părerile altora şi ce nu.
    R-  ai avut parte de păreri ale specialiştilor- profesori de arte plastice, critici de artă, pictori- care te-au ajutat să te formezi?
    Alex –În afara de îndrumările şi criticile domnişoarei profesoare Zsegora , nu chiar , am avut parte de critici şi pareri ale unor studenţi la arte şi ale câtorva artişti tatuatori , destul de cunoscuţi în domeniul lor.
          Şi, da, ale unor pictori locali
     R- Ce gen de pictură îţi place ţie personal? Există vreun pictor/designer/grafician pe care îl admiri pentru ceva?
    Alex -Ca gen ar fi  puţin realismul, şi, da, îmi place mult arta lui Dali, l-am urmărit o vreme, dar apreciez mult artiştii actuali , care activează în mai multe domenii ce ţin de artă , artişti precum Kat Von D, Drew Brophy sau Corey Miller.
     R- am văzut ceva dalian într-un desen al tău- esti atras mai mult de abstract în artă?
     Alex - Puţin , încerc să îmbin abstractul cu realismul.
     R- pomeneai de tatuatori, consideri tatuajul o artă? Sau cel putin o artă a prezentului?
    Alex -O consider o artă, mereu am considerat-o aşa , având rădăcini în culturi vaste ,chiar cred că e o artă destul de străveche .
    R- Exact
      Ieri se repeta în discursurile scriitorilor ideea că nu poti trăi din artă.
      Că arta e fără utilitate şi, totuşi, de ce oamenii aleg tatuajul ? De ce cumpără tablouri valoroase?
     Alex - Nu cred că poti trăi din artă, atâta timp cât te ocupi doar de pictură sau numai de grafică, e greu să profesezi într-un singur domeniu  şi când eşti artist , nu înţeleg de ce ai vrea să te limitezi la un singur stil , de ce să nu înveţi săa acoperi mai multe domenii, în felul acesta nu dispari.
        Oamenii care aleg tatuajul , din câte cunosc eu, majoritatea au ales tatuajul pentru că e ceva personal , când te tatuezi , trebuie să ai un scop, pentru că e o bucăţică de artă ce rămâne cu tine până mori , poţi să te tatuezi şi din simplul fapt că îti place acel artist şi vrei ca tu să fii " pânza" lui, ca să spun aşa .
       
         Pe de altă parte, cei ce cumpără tablouri valoroase , ori sunt colectionari înrăiţi care chiar apreciază arta , ori , cum cred eu că fac majoritatea , vor doar să se mândrească cu ceva scump, fără a şti ce semnificaţie are acel tablou sau imagine sau ce-şi atribuiesc ei.
         R -Internetul te ajută să-ţi promovezi creaţiile?
         Alex - Da , foarte mult , reţelele sociale, precum facebook-ul sau reţelele de promovare a tinerilor artişti, precum deviantart, sunt de mare ajutor în zilele astea.
                   Dar e periculos pentru că te poti promova foarte bine, dar poţi fi şi furat cu uşurinţă.
         R- Cum vezi arta viitorului?
        Alex - Nu prea ştiu ce să zic în privinţa asta, având în vedere că se chinuie acum să supravieţuiască , ar putea chiar să dispară încet-încet pe viitor .
                  Oamenii nu mai pun accent pe artă în viaţa lor, atât cum o făceau altadată.
                  Sunt preocupaţi de alte probleme.
                 Ca şi în muzică, câte influenţe poate avea muzica  şi mulţi care uită ce înseamnă ea
R-    cum pot fi protejaţi şi promovaţi artiştii
 Alex - Există asociaţii şi concursuri, pot fi de mare folos să te promovezi pe anumite căi , dar cred că sunt mai de folos pentru a cunoaşte lumea bună, pentru a te prezenta în faţa unor personalităţi, pentru ca mai târziu să decidă ei ce fac cu tine.
                    Dar la rândul nostru ne folosim unul de altul , ei de noi şi noi de ei , fiecare în scopurile sale.
                Interviu realizat de Monica Maria Grad, profesor de limba şi literatura română la Liceul Teoretic “Bogdan- Vodă”, Vişeu de Sus